Text pentru pliante
Pagina Text pentru Pliante
Cuprins |
Ziua libertății programelor și Fundația Ceata
În fiecare an sărbătorim ziua libertății programelor - http://softwarefreedomday.org - pentru a ne bucura de libertățile câștigate și pentru a informa societatea despre existența acestor programe care respectă drepturile utilizatorilor și nu le impun restricții de drepturi de autor.
Ceata este o comunitate românească formată în 2008 care susține programele libere și cultura liberă. Pentru a afla mai multe despre libertatea digitală, vizitează revista redactată de Ceata, http://fii-liber.ro.
GNU+Linux și programe libere
GNU+Linux (pronunțat: GNU cu Linux) este sistemul de operare liber GNU cu nucleul Linux, în care sunt incluse și alte programe libere dintr-o multitudine de proiecte precum Mozilla, Apache, KDE, LibreOffice, Pidgin și Inkscape.
Programe libere sunt programe de calculator publicate sub licențe libere de către autorii lor. Libertățile garantate sunt cele de a putea folosi oricum programul, de a-l putea studia și modifica după nevoi și de a (re)distribui copii ale programului, inclusiv în scopuri comerciale.
Anul viitor, proiectul GNU - http://gnu.org - împlinește 30 de ani de activitate, timp în care au fost scrise toate componentele libere necesare unui sistem de operare modern și complet liber (GNU GRUB - programul de pornire, GNU Bash - consola de comenzi, GNOME - interfața grafică, GNU GCC - compilatorul de programe, GNU GDB - depanatorul de programe și multe, multe altele).
Anul trecut, Linux - http://kernel.org - cel mai folosit nucleu liber cu sistemul GNU, a împlinit 20 de ani de activitate, timp în care a evoluat fiind comparabil cu nucleele altor sisteme de operare foarte folosite dar nelibere, precum Windows și Mac OS. Linux pornește pe foarte multe dispozitive, inclusiv pe telefoanele cu Android și prezintă numeroase inovații tehnice.
Testare fără instalare
Multe distribuții ale sistemului de operare GNU+Linux pot fi testate încărcându-le în memorie direct de pe un disc optic (engl. CD, DVD) sau de pe o unitate de stocare pe USB (engl. USB storage = USB HDD, USB stick). În acest caz, nu este necesară instalarea în prealabil a vreunui sistem de operare, nici a celui care urmează a fi testat, nici a unui alt sistem de operare.
Sistemul pornește de pe un disc virtual creat în memoria volatilă (engl. RAM drive), fără a necesita citirea ori modificarea vreunor date de pe discul principal (engl. hard disk). Această facilitate este des folosită și pentru inspecția, depanarea sau recuperarea sistemului.
Comunități românești puternice din jurul unor distribuții internaționale, în ordinea numărului de utlizatorie
- Ubuntu - http://ubuntu.ro
- Debian - http://www.debian.org.ro
- Fedora - http://fedoraproject.ro
- Mandriva - http://www.mandrivalinux.ro
- openSUSE - http://www.suseromania.ro
- Arch Linux - http://archlinux.ro/
- Linux Mint - http://www.linuxmint.ro
Distribuții românești de GNU+Linux
Au fost create multe distribuții românești de GNU+Linux, dar nu toate au rămas active până în prezent. Mai jos sunt prezentate distribuțiile românești de GNU+Linux active începând cu cea mai veche și terminând cu cea mai nouă:
- Kiwi Linux - http://kiwilinux.org - nu este chiar o distribuție de sine stătătoare, ci, mai degrabă un remix de Ubuntu; conține traduceri și corectoare ortografice pentru limbile română, maghiară, germană și engleză.
- TFM GNU+Linux - http://www.tfm.ro - distribuție proiectată și optimizată special pentru servere.
- Stella GNU+Linux - http://li.nux.ro/stella - conține programele standard din CentOS, plus unele adăugiri în ceea ce privește interfața cu utilizatorul și aplicațiile multimedia; poate fi testată fără instalare.
- Rogentos GNU+Linux - http://rogentos.ro - este un proiect demarat la inițiativa comunității Sabayon România, care vizează crearea unei distribuții românești derivată din Sabayon; poate fi testată fără instalare.
