Scrierea cuvintelor cu î și â în română
De la Ceata
(Diferența dintre versiuni)
Tct (Discuție | contribuții) (Lista de cuvinte) |
Tct (Discuție | contribuții) (Sufixul -mînt) |
||
| Linia 5: | Linia 5: | ||
De la „a vinde”: | De la „a vinde”: | ||
| − | + | # vânzare -> vînzare | |
| − | + | # vânzător -> vînzător | |
Proveniență: lat. vendere | Proveniență: lat. vendere | ||
| Linia 15: | Linia 15: | ||
Explicație: [http://cumsescrie.ro/conjugarea-verbului-a-vinde/ Conjugarea verbului „a vinde”] la ind. și conj. prez. arată că sunetul provine din i, nu din a. Eu vînd, tu vinzi. El să vîndă, voi să vindeți. Substantivizarea transformă i în î și d în z (scris la început cu [http://ro.wikipedia.org/wiki/Alfabetul_chirilic_rom%C3%A2n#Tabelul_de_coresponden.C8.9B.C4.83 fonemul ḑ]). | Explicație: [http://cumsescrie.ro/conjugarea-verbului-a-vinde/ Conjugarea verbului „a vinde”] la ind. și conj. prez. arată că sunetul provine din i, nu din a. Eu vînd, tu vinzi. El să vîndă, voi să vindeți. Substantivizarea transformă i în î și d în z (scris la început cu [http://ro.wikipedia.org/wiki/Alfabetul_chirilic_rom%C3%A2n#Tabelul_de_coresponden.C8.9B.C4.83 fonemul ḑ]). | ||
| + | |||
| + | == -mînt == | ||
| + | |||
| + | Cuvinte cu sufixul -mânt (scris corect -mînt), care semnifică rezultatul unei acțiuni împlinite. | ||
| + | |||
| + | # acoperământ -> acoperămînt (pl. acoperăminte) | ||
| + | # acoperemânt -> vezi acoperământ | ||
| + | # acrescământ -> acrescămînt (pl. acrescăminte) | ||
| + | # așezământ -> așezămînt (pl. așezăminte) | ||
| + | # consimțământ -> consimțămînt (pl. consimțăminte) | ||
| + | # consimțimânt -> vezi consimțământ | ||
| + | # crezământ -> crezămînt (pl. crezăminte) | ||
| + | # despărțământ -> despărțămînt (pl. despărțăminte) | ||
| + | # deznodământ -> deznodămînt (pl. deznodăminte) | ||
| + | # discernământ -> discernămînt (pl. discernăminte) | ||
| + | # guvernământ -> guvernămînt (pl. guvernăminte) | ||
| + | # îngrășământ -> îngrășămînt (pl. îngrășăminte) | ||
| + | # învățământ -> învățămînt (pl. învățăminte) | ||
| + | # învesmânta -> învesmînta (de la veșmînt) | ||
| + | # învesmântare -> învesmîntare (vezi veșmînt) | ||
| + | # învesmântat -> învesmîntat (vezi veșmînt) | ||
| + | # învestmânta -> învestmînta (vezi veșmînt) | ||
| + | # învestmântare -> învestmîntare (vezi veșmînt) | ||
| + | # învestmântat -> învestmîntat (vezi veșmînt) | ||
| + | # înveșmânta -> învesmînta (vezi veșmînt) | ||
| + | # înveșmântare -> înveșmîntare (vezi veșmînt) | ||
| + | # înveșmântat -> înveșmîntat (vezi veșmînt) | ||
| + | # jurământ -> jurămînt (pl. jurămînte) | ||
| + | # legământ -> legămînt (pl. legăminte) | ||
| + | # presimțământ -> presimțămînt (vezi simțămînt) | ||
| + | # recensământ -> recensămînt (pl. recensăminte) | ||
| + | # resimțământ -> resimțămînt (vezi simțămînt) | ||
| + | # scăzământ -> scăzămînt (pl. scăzăminte) | ||
| + | # simțământ -> simțămînt (pl. simțăminte) | ||
| + | # simțimântalism -> simțimîntalism (vezi simțămînt) | ||
| + | # simțimânt -> simțimînt (vezi simțămînt) | ||
| + | # vărsământ -> vărsămînt (pl. vărsăminte) | ||
| + | # vesmânt -> vesmînt (vezi veșmînt) | ||
| + | # vestmânt -> vestmînt (vezi veșmînt) | ||
| + | # veșmânt -> veșmînt (pl. veșminte) | ||
| + | # veștmânt -> veștmînt (vezi veșmînt) | ||
| + | # zăcământ -> zăcămînt (pl. zăcăminte) | ||
| + | |||
| + | Explicație: Pluralele acestor cuvinte sunt cu -mint, deci î este transformat în i; cu alte cuvinte, aici î provine din i sau este înfrățit cu i. Sufixul -ment pentru cuvintele intrate mai recent în limbă își păstrează forma la plural, -mente (un sentiment, două sentimente). Aceasta întărește relația dintre scrierea singularului și a pluralui și ne face să credem că se scrie -mînt, apropiat de -mint, și în niciun caz -mânt. | ||
| + | |||
| + | Este discutabil dacă -mânt din „pământ” și „mormânt” este sufix și deci, dacă pământ, mormânt și derivatele lor fac parte din această categorie. | ||
| + | |||
| + | A frământa, a (în)spăimânta, a mântui, mântuș și smântână nu fac parte din această categorie (-mânt nu este sufix) și trebuie cercetat separat cum se scriu ele și derivatele lor. | ||
Versiunea de la data 21 noiembrie 2013 15:03
Lista de cuvinte extrasă din baza de date de la DEXonline, publicată la ceata-lingvistica.
Vinde
De la „a vinde”:
- vânzare -> vînzare
- vânzător -> vînzător
Proveniență: lat. vendere
DEXonline: a vinde
Dezbatere: ceata-lingvistica
Explicație: Conjugarea verbului „a vinde” la ind. și conj. prez. arată că sunetul provine din i, nu din a. Eu vînd, tu vinzi. El să vîndă, voi să vindeți. Substantivizarea transformă i în î și d în z (scris la început cu fonemul ḑ).
-mînt
Cuvinte cu sufixul -mânt (scris corect -mînt), care semnifică rezultatul unei acțiuni împlinite.
- acoperământ -> acoperămînt (pl. acoperăminte)
- acoperemânt -> vezi acoperământ
- acrescământ -> acrescămînt (pl. acrescăminte)
- așezământ -> așezămînt (pl. așezăminte)
- consimțământ -> consimțămînt (pl. consimțăminte)
- consimțimânt -> vezi consimțământ
- crezământ -> crezămînt (pl. crezăminte)
- despărțământ -> despărțămînt (pl. despărțăminte)
- deznodământ -> deznodămînt (pl. deznodăminte)
- discernământ -> discernămînt (pl. discernăminte)
- guvernământ -> guvernămînt (pl. guvernăminte)
- îngrășământ -> îngrășămînt (pl. îngrășăminte)
- învățământ -> învățămînt (pl. învățăminte)
- învesmânta -> învesmînta (de la veșmînt)
- învesmântare -> învesmîntare (vezi veșmînt)
- învesmântat -> învesmîntat (vezi veșmînt)
- învestmânta -> învestmînta (vezi veșmînt)
- învestmântare -> învestmîntare (vezi veșmînt)
- învestmântat -> învestmîntat (vezi veșmînt)
- înveșmânta -> învesmînta (vezi veșmînt)
- înveșmântare -> înveșmîntare (vezi veșmînt)
- înveșmântat -> înveșmîntat (vezi veșmînt)
- jurământ -> jurămînt (pl. jurămînte)
- legământ -> legămînt (pl. legăminte)
- presimțământ -> presimțămînt (vezi simțămînt)
- recensământ -> recensămînt (pl. recensăminte)
- resimțământ -> resimțămînt (vezi simțămînt)
- scăzământ -> scăzămînt (pl. scăzăminte)
- simțământ -> simțămînt (pl. simțăminte)
- simțimântalism -> simțimîntalism (vezi simțămînt)
- simțimânt -> simțimînt (vezi simțămînt)
- vărsământ -> vărsămînt (pl. vărsăminte)
- vesmânt -> vesmînt (vezi veșmînt)
- vestmânt -> vestmînt (vezi veșmînt)
- veșmânt -> veșmînt (pl. veșminte)
- veștmânt -> veștmînt (vezi veșmînt)
- zăcământ -> zăcămînt (pl. zăcăminte)
Explicație: Pluralele acestor cuvinte sunt cu -mint, deci î este transformat în i; cu alte cuvinte, aici î provine din i sau este înfrățit cu i. Sufixul -ment pentru cuvintele intrate mai recent în limbă își păstrează forma la plural, -mente (un sentiment, două sentimente). Aceasta întărește relația dintre scrierea singularului și a pluralui și ne face să credem că se scrie -mînt, apropiat de -mint, și în niciun caz -mânt.
Este discutabil dacă -mânt din „pământ” și „mormânt” este sufix și deci, dacă pământ, mormânt și derivatele lor fac parte din această categorie.
A frământa, a (în)spăimânta, a mântui, mântuș și smântână nu fac parte din această categorie (-mânt nu este sufix) și trebuie cercetat separat cum se scriu ele și derivatele lor.
